Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, ar putea fi pus în situaţia de a creşte ratele de dobânzi în condiţiile în care guvernele Europei, care au beneficiat în contextul crizei de rate de dobânzi foarte mici şi de injecţii de capital, nu vor implementa planuri de acţiune eficiente prin care să micşoreze cel mai mare deficit bugetar înregistrat în regiune de când s-a pus în circulaţie euro în 1999. Odată cu recuperarea economiei, guvernele Europei înc

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, ar putea fi pus în situaţia de a creşte ratele de dobânzi în condiţiile în care guvernele Europei, care au beneficiat în contextul crizei de rate de dobânzi foarte mici şi de injecţii de capital, nu vor implementa planuri de acţiune eficiente prin care să micşoreze cel mai mare deficit bugetar înregistrat în regiune de când s-a pus în circulaţie euro în 1999.

Odată cu recuperarea economiei, guvernele Europei încep să se gândească cum pot să retragă măsurile de ajutor acordate economiei în timp de criză. Însă economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. şi Barclays avertizează că un posibil eşec al politicienilor de a ţine în frâu inflaţia şi deficitul bugetar ar putea forţa ECB să crească ratele de dobânzi.

Băncile centrale deja sunt îngrijorate că împrumuturile lor nelimitate către bănci sunt ajung să treacă în obligaţiuni guvernamentale. Acest lucru ar însemna că BCE finanţează deficite, ceea ce ar fi inacceptabil pentru instituţie.

Trichet ar putea să-şi exprime astăzi îngrijorarea prin explicarea planului său de a oferi băncilor câţi bani vor pentru o perioadă de 12 luni la rata de referinţă a băncii centrale.

În timp ce împrumuturile către gospodării şi companii s-a oprit aproape complet, băncile şi-au mărit depozitele de obligaţiuni guvernamentale la 241 miliarde de euro şi împrumuturile către sectorul pub