Noua putere politică liberal-democrată de la Chişinău este dezamăgită de oferta Uniunii Europene legată de Parteneriatul Estic. Întors ieri de la Bruxelles, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că noua guvernare va face tot posibilul pentru a dovedi că Moldova este demnă de pachetul Balcanilor de Vest.
Cancelarul german Angela Merkel i-a transmis recent noului prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, un mesaj de încurajare în care salută dorinţa acestuia de a dinamiza cooperarea cu Uniunea Europeană şi susţine că "acest lucru poate fi realizat şi în cadrul Parteneriatului Estic". Cu un mesaj asemănător a revenit miercuri de la Bruxelles şi preşedintele Mihai Ghimpu.
Şeful statului a declarat că "Uniunea Europeană are proiectul său, iar noi avem proiectul nostru. Acum depinde de noi să realizăm proiectul cel mai operativ. Proiectul UE este Parteneriatul Estic... Noi dorim să schimbăm statutul. Am dori să ajungem în pachetul Balcanilor de Vest şi aici totul depinde de noi, de modul cum vom promova reformele acasă".
Parteneriatul Estic reprezintă o iniţiativă polonezo-suedeză, lansată în cadrul politicii de vecinătate şi menită să aprofundeze relaţiile dintre UE şi unele state post-sovietice. Programul Parteneriatului Estic este prevăzut pentru şase ţări-vecine ale Uniunii Europene - Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Ucraina şi Belarus -, UE promiţând acordarea a 600 de milioane de euro pentru aceste ţări în perioada 2009-2013.
Vestea bună pe care a adus-o Mihai Ghimpu din călătoria sa oficială la Bruxelles este că, până la sfârşitul anului, Moldova ar putea semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Oficialul moldovean a discutat cu preşedintele Parlamentului European despre liberalizarea circulaţiei cetăţenilor moldoveni în spaţiul comunitar şi despre ajutorul financiar pe c