Preţul aurului a atins săptămâna aceasta niveluri-record, semn de neîncredere a pieţelor.

În general, preţul aurului creşte când se apropie festivalul indian Diwali, care cade anul acesta pe 17 octombrie (indienii fiind mari amatori de aur), dar şi Crăciunul. Dar asta nu explică ascensiunea susţinută, care se îndreaptă spre 1050 dolari uncia.

Cauza este mai degrabă îngrijorarea pieţelor. Întâi, că relansarea economiei americane va genera inflaţie, ceea ce va duce la scăderea, în continuare, a cursului de schimb al dolarului. În ultimile 7 luni, dolarul a cunoscut un declin de 15% în raport cu principalele monede ale lumii, invers proporţional, de altfel, cu scumpirea aurului.

Apoi, există suspiciunea că administraţia Obama, deşi se pronunţă pentru un dolar puternic, nu se va strădui să intervină, deoarece un dolar mai slab ar stimula exporturile americane şi ar înlesni ieşirea din recesiune. S-ar uşura până şi rambursarea datoriei acumulate, care se apropie de 12 trilioane de dolari.

În acest context, pieţele se orientează spre investiţii mai atrăgătoare – în speţă aurul şi alte metale pentru care există cerere puternică, cum ar fi cuprul.

Ultima modificare în raportul dolar-aur survine şi pe fondul relatării publicate săptămâna aceasta de cotidianul britanic „The Independent”, potrivit căreia guvernatorii băncilor centrale din China, Rusia, Japonia, Arabia Saudită şi ai monarhiilor din Golful Persic, dar şi Franţa, s-ar fi consultat în secret în legătură cu posibilitatea înlocuirii treptate a dolarului ca monedă în care se tranzacţionează ţiţeiul.

Astfel, potrivit ziarului, s-ar preconiza introducerea, peste nouă ani, a unei monede paralele, bazată pe un coş format din yuanul chinezesc, yenul japonez, euro şi o nouă valută plănuită de ţările din Consiliul de Cooperare al Golfului.

@N