Regizorul Alexandru Tocilescu a fost protagonistul unei intamplari teatrale simbolice: el a semnat in 1989 un spectacol-cult cu piesa "Hamlet", avandu-l in distributie pe Ion Caramitru, astazi presedintele Uniunii teatrale din Romania (UNITER) si directorul Teatrului National din Bucuresti. Montarea a fost singura care a facut puntea intre perioada de dinainte de Revolutia din 1989 si perioada de dupa, cand intreaga miscare teatrala a intrat in umbra, sub presiunea evenimentelor politice.Tocilescu filtrase in spectacol numeroase aluzii politice, Hamlet devenind, intr-un fel, o voce a constiintei publice. Ceea ce insusi regizorul si-a asumat ca rol ceva mai tarziu, cand a inceput o serie de spectacole ce devoaleaza mecanismele ascunse care au facut posibila functionarea regimului totalitar al lui Ceausescu. In spectacolul cu titlul "O zi din viata lui Nicolae Ceausescu" (2005), dictatorul apare pentru prima data ca pesonaj pe o scena de teatru, iar estetica spectacolului este imprumutata din cea a spectacolelor omagiale, foarte iubite de dictator. Sunt adusi in scena intelectuali romani care au coabitat excelent cu sistemul, acordandu-i credit si slujindu-l cu mijloacele specifice ale propagandei. Spectacolul este o acuza publica de o forta ce a tulburat multe constiinte, generand chiar o serie de procese penale in care sunt acuzati de calomnie Teatrul Mic, producatorul spectacolului, directorul acestuia, regizorul si critici de teatru care au apreciat montarea. In continuarea "procesului artistic" pe care Tocilescu il intenteaza totalitarismului, s-au inscris spectacolele "Comedie rosie" (2006) si "Elizaveta Bam" (2007). Primul este o tratare comica a fenomenului "urmarirea de catre Securitate", de care nu scapau nici macar demnitarii comunisti, totul fiind povestit de un autor dramatic care a recunoscut public colaborarea sa cu institutia descrisa.