Legea permite băncilor să execute şi bunuri negajate, în condiţiile în care debitele nu sunt acoperite de ipoteci. Legea falimentului personal ar proteja debitorii de executarea silită, dar există şi pericolul ca populaţia să ia credite cu intenţia de a nu le mai achita.

În lipsa unei legi a falimentului pentru persoanele fizice, băncile merg cu recuperarea creanţelor de la datornici până-n pânzele albe. În condiţiile crizei actuale, un debitor către instituţiile de creditare poate rămâne atât fără bunul gajat, cât şi fără alte bunuri personale, spune Constantin Cerbulescu, preşedintele Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

„Potrivit art. 492 din Codul de Procedură Civilă, creditorul ipotecar poate urmări în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului. Cu alte cuvinte, dacă iau un credit de 100.000 de lei şi garantez cu casa, dar nu pot plăti şi banca îmi execută casa, dar nu poate acoperi creditul, îmi poate urmări alte bunuri, care nu sunt gajate“, a precizat acesta. Spre exemplu, în urmă cu câţiva ani, băncile creditau cu 70% din valoarea de evaluare a casei gajate. Din start, îşi luau o marjă de 30% de fluctuaţie a pieţei, pentru a-şi putea recupera toţi banii. Cum fluctuaţiile actuale sunt mai mari, este posibil ca banca să nu acopere creditul din valorificarea ipotecii. În acest caz, debitorul poate rămâne şi fără alte bunuri personale. Nu mai puţin adevărat este şi că băncile au supraevaluat în unele cazuri bunurile gajate, pentru a putea da credite mai mari. În aceste cazuri, diferenţele la valorificare sunt şi mai mari.

Între economie capitalistă şi „hazard moral“

Mai ales din cauza crizei financiare, în ultimul timp a fost intens mediatizată necesitatea unei legi a falimentului personal. Din Europa de Est, România şi Bulgaria sunt singurele ţări care nu au în prezent o aseme