A venit pe plaiurile oltenești la vârsta de 9 ani, familia lucrând pe șantierul Porțile de Fier I. La 14 ani a ales cariera militară. S-a stabilit definitiv în Mehedinți acum mândrindu-se cu faptul că este oltean cu sânge ardelean. Fiind copil când a plecat din locurile natale, nu a simțit prea rău lipsa frumoaselor plaiuri ale Bicazului, în special magnificul peisaj al Cheilor Bicazului. Le-a revăzut târziu, după ce și-a întemeiat o familie în Severin, însă de atunci, în fiecare an vizitează plaiurile natale și împrejurimile Bicazului. Lucrând pe șantierul Porțile de Fier I, părinții lui Nicolai s-au hotărât să se stabilească definitiv în Severin, chiar dacă tatăl era născut în Ardeal, iar mama în Moldova. Așa că, în 1967, la vârsta de 9 ani, Nicolai ajunge pe meleagurile mehedințene. În clasa a VIII-a, a hotărât într-o fracțiune de secundă să urmeze o carieră militară. „A venit în clasă un cadru militar de la Centrul Militar județean, care ne-a sugerat să urmăm un liceu militar. Nici nu a spus de două ori că eu deja eram hotărât”, susţine Nicolai Stănese.
Viaţă militară de la 14 ani
După absolvirea şcolii generale, Nicolai s-a înscris la Liceul Militar de la Breaza, după care a urmat Şcoala Militară de ofiţeri „Dimitrie Cantemir” de la Sibiu, terminând promoţia pe locul IV cu media generală 9,77. „Au fost şapte ani de pregătire militară, de carte, cu bucuriile şi necazurile unui elev oarecare. Am fost însă fericit când am absolvit şcoala şi am fost repartizat în cadrul Regimentului 9 Artilerie din Severin. Aici am parcurs toate fazele ierarhice, de la comandant de pluton, comandant de baterie (5 ani), la Biroul Pregătire pentru Luptă din cadrul Statului Major al unităţii. N-am simţit niciodată greutatea acelor ani, probabil datorită faptului că tot ce am făcut în viaţă, am făcut cu pasiune şi dăruire. Aşa că am obţinut şi rezultat
