La Dinamo, pe aceeaşi alee pe care Niculescu, N'Doye şi restul dinamoviştilor îşi târăsc zilnic picioarele spre antrenamente, vreo 20 de băieţi alergau sprinten în dimineaţa călduroasă de astăzi. Au venit cu dubele de la Rahova, unde au avut "cantonamentul", pentru finala Cupei Penitenciarelor. Sursa: Dan Arsenie
Marţi şi miercuri, Timişoara a pierdut de două ori, 2-4 cu Iaşi şi 2-3 cu Poarta Albă. Aşa că bănăţenii s-au tolănit pe iarba artificială şi, în aşteptarea unui fursec şi a unui pahar de suc, s-au uitat cum finaliştii îşi disputau trofeul.
Ochii erau aţintiţi pe Vasile Apachiţei, un ieşean care a jucat ani buni la Poli Iaşi şi la moldoveni, la Constructorul Chişinău. Acum 13 ani, îl marca pe Hagi, într-un meci din preliminariile Ligii Campionilor. Acum, e în penitenciar pentru că a mers cu numere false la maşină. Asta nu l-ar fi trimis după gratii, dar omul era recidivist, în 2001 fiind condamnat pentru viol şi perversiuni sexuale.
Meciul, privit dintre învinşi
Nu trece mult de la fluierul arbitrului - care avea să fie strigat "şefu" timp de 60 de minute -, şi Poarta Albă înscrie primul gol, prin Măxineanu, un recidivist în ale fotbalului, "la viaţa lui" jucând la Farul şi prin Turcia. Stau lângă un deţinut de la Timişoara, cu 15 ani de închisoare primiţi pentru tâlhărie. "E bun ăsta. A jucat bine şi cu noi", spune bărbatul, cu ciudă în glas. Îmi arată un om de vreo 50 de ani care stă, izolat, pe o bancă. "E antrenoru' nostru, del Bosque". Porecla i se potriveşte, căci are mustaţă căruntă şi burtă care rotunjeşte tricoul, la fel ca antrenorul care antrenează acum naţionala Spaniei.
Nu trece mult şi "Maimuţă" egalează, după ce portarul constănţean îi respinge mingea în picioare. E bucurie mare, cu vedeta Apachiţei zbierând din ce în ce mai tare la coechipieri, pe care golul îi mai moleşise. @N_P