Desi numarul cursantilor de la Valenii de Munte a fost restrictionat la 45 de persoane, s-a ajuns ulterior la 250, in conditiile in care N. Iorga si "alti profesori si bogatasii din localitate au colectat o suma" de bani, oferind bacalaureatilor doua butoaie cu bere.

Numarul ridicat al cursantilor i-a oferit lui N. Iorga posibilitatea, la 19 iulie 1909, de a vinde carti ilustrate cu chipul lui Mihai Viteazul si cu mormantul lui Stefan cel Mare, sumele de bani stranse cu acest prilej fiind virate in contul Ligii Culturale. Despre modul in care s-au desfasurat cursurile de vara de la Valenii de Munte s-a interesat si presa maghiara. Cotidianul "Budapesti Hirlop" le considera ca fiind destinate pentru "invatatorii, profesorii, studentii si inteligenta romana din Ungaria, pentru aceea ca la cursurile acestea sa se deprinda cu limba frumoasa si adevarat romaneasca". Apreciind cursurile drept dezavantajoase din acest punct de vedere, cotidianul amintit a cerut "paralizarea influentei pagubitoare" a acestora prin infiintarea unora identice in Austro-Ungaria. Nicolae Iorga, sprijinit de 38 de membri ai Ligii Culturale, a dorit sa ajunga, la 20 mai 1909, in Bucovina, cu scopul de a vizita Suceava. La Itcani, punctul de frontiera dintre Romania si Austro-Ungaria, seful politiei austriece nu a dorit sa le recunoasca "biletele de intrare". Istoricul a telegrafiat guvernatorului Bucovinei, prezentandu-i situatia. Functionarul austriac i-a comunicat ca prefectul de Suceava avea sa ii comunice, intr-o jumatate de ora, daca putea continua calatoria. La finele limitei de timp amintite, lui Nicolae Iorga i-a fost inmanat un plic recomandat: "D-lui profesor universitar Iorga, acum in gara Itcani". Spre stupefactia celor prezenti, recipisa continea decizia de expulzare a lui Nicolae Iorga: "Se declara pentru totdeauna expulzat din toate regatele si tarile reprezentate in Rei