Da, nu e o gluma

Iata:

Deasupra-ţi cerul se înalţă

Şi de pe el privesc în jos,

Sute de stele ce-l admiră

Pe bravul om prietenos”

Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră,

Întors din nou la ţărmul tău iubit,

Ai alergat grăbit spre casă,

Să vezi iar chipul mamei fericit.

Casa era pustie şi cernită (a continuat preşedintele, în timp ce-şi privea în ochi amfitrionii)

Şi ai plecat în Cer, spre cimitir,

Ca să aşezi în ţărâna proapsăt răvăşită

Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.

“La capul mamei ce murise tristă

Cu gândul la copilul ce-a crescut”

Mai multe, aici!

Da, nu e o gluma

Iata:

Deasupra-ţi cerul se înalţă

Şi de pe el privesc în jos,

Sute de stele ce-l admiră

Pe bravul om prietenos”

Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră,

Întors din nou la ţărmul tău iubit,

Ai alergat grăbit spre casă,

Să vezi iar chipul mamei fericit.

Casa era pustie şi cernită (a continuat preşedintele, în timp ce-şi privea în ochi amfitrionii)

Şi ai plecat în Cer, spre cimitir,

Ca să aşezi în ţărâna proapsăt răvăşită

Un trandafir, trei lacrimi ş-un sărut.

“La capul mamei ce murise tristă

Cu gândul la copilul ce-a crescut”

Mai multe, aici!