De fiecare data cind ajung la Tirgu Neamt, ma interesez daca hotul care l-a devalizat pe preotul vasluian a fost prins. Mi se raspunde ca "cercetarile continua". La Tirgu Neamt, intr-o vara... si intr-o duminica seara, pe la 7. Eram singur acasa, preoteasa plecase cu un grup de basarabeni pe la manastiri, parintele - la o impartasanie. Am dat o raita prin gradina, pasarile au navalit toate la gardul de sirma, crezind ca le aduc ceva de mincare. Dixi, cu botul pe labe, a scos un fel de latrat, in semn ca ma recunoaste. A imbatrinit Dixi, intre gainile lui, se uita la mine cu ochii plinsi si parca ar fi vrut sa-mi spuna cimilitura rimei, din Creanga: "Apara-ma de gaini, ca de ciini ma apar singur". Si sa ma consoleze: "Ai ramas si tu singur...". Am dat drumul la pasari, care au umplut repede gradina, ciugulind tot ce intilneau in cale. Tot rotindu-se pe linga mine, una a inceput sa ma traga de sireturi, credea ca-s rime... Mi-am amintit de vara aceea cind, raminind noi aici stapini, a venit o ploaie teribila, rece si parca nesfirsita. Pe Ceahlau ninsese. Nu-ti venea sa lasi un ciine afara, darmite niste puisori... Cind, dupa o zi si-o noapte de potop, ploaia s-a oprit, ne-am dus la puii "nostri"... Era prapad: unii intepenisera, altii abia miscau. Ce-o sa zica parintele si preoteasa, cind s-or intoarce, de paguba produsa sub "managementul" nostru?! Hai sa incercam a-i recupera pe cei lesinati!, ne-am zis. Te-ai dus la farmacia veterinara si-ai cumparat nu stiu ce medicament lichid, pentru pui... raciti. Fiindca, cei mai multi, nu puteau inghiti, le-am dat elixirul cu pipeta: eu le deschideam ciocul, iar tu le picurai lichidul tamaduitor in gitlej. Efectul a fost peste asteptari: niciunul nu si-a revenit! In disperare de cauza, i-am ambalat frumos, cite doi-trei intr-un pachet, si i-am dat domnisoarei Veronica, nepoata doamnei, sa-i duca unde o sti. Veronica lucra pe at