Traian Chira (79 de ani) a venit, împreună cu alţi dogari, din Alba şi este singurul care mai face butoaie. Bătrânul a învăţat meseria de la tatăl său şi preferă să lucreze manual, chiar dacă au apărut maşini de tâmplărie moderne. Traian Chira este de loc din comuna Avram Iancu, judeţul Alba, unde mulţi au învăţat de-a lungul anilor meşteşugul dogăriei. În Galaţi, meşterii trăgeau pe strada Morilor, unde stăteau cu chirie. Aşa a făcut şi Traian Chira, timp de mai bine de două decenii. El a venit pentru prima dată în zonă în 1945, când avea 15 ani. „Eram 14 dogari. Acum sunt singurul dintre ei care mai trăieşte“, a spus meşterul.

Bătrânul s-a mutat definitiv în Galaţi în urmă cu 40 de ani. A învăţat meserie de la tatăl său, alături de care a călătorit prin toată România pentru a face butoaie, dar cele mai multe comenzi erau din comunele gălăţene. Prima pe care onorat-o singur a venit din Şiria, judeţul Arad. Butoiul a fost făcut pentru un neamţ.

„După ce am terminat, omul a venit la mine, m-a bătut pe umăr şi mi-a spus: «gut, gut»“, îşi aminteşte nea Traian, cum îi spun cunoscuţii. A mai avut comenzi din Franţa, Germania sau Canada.

Turnat la Miliţie

Chiar dacă au apărut maşini de tâmplărie moderne, Chira preferă să lucreze manual. „Doagele sunt mai fine“, spune el, care regretă faptul că nu mai găseşte tineri pe care să-i înveţe secretele dogăriei.

În timpul regimului comunist, bătrânul a fost anchetat de fosta Miliţie, după ce un vecin le-a spus autorităţilor că lucrează fără autorizaţie. Cea mai grea încercare prin care a trecut a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Fiind bătrân, tata nu a fost luat în armată, la război. În timpul luptelor, am fost cu el să facem butoaie la Cahul. Am stat acolo din 1943. În 1944, când ne întorceam acasă, ne-au prins ruşii şi am