Această opţiune a juriului este fără îndoială o surpriză, dar o surpriză în sensul cel bun. Nu este pentru prima dată că un şef de stat primeşte premiul Nobel pentru Pace, fiind în exerciţiul funcţiunii. Juriul care atribuie acest premiu doreşte de fapt prin alegerea laureatului să stimuleze dacă se poate acele curente de gândire şi de acţiune de natură să debaraseze această planetă de violenţă şi de "cultura" violenţei.
Juriul de la Oslo care i-a atribuit lui Barack Obama premiul Nobel pentru Pace subliniază că în felul acesta sunt răsplătite "eforturile extraordinare ale liderului de la Casa Albă în favoarea întăririi diplomaţiei şi a cooperării internaţionale dintre popoare".
Această opţiune a juriului este fără îndoială o surpriză, dar o surpriză în sensul cel bun. Nu este pentru prima dată că un şef de stat primeşte premiul Nobel pentru Pace, fiind în exerciţiul funcţiunii.
L-au mai primit Mihail Gorbaciov, în 1990, pe când era preşedinte al Uniunii Sovietice, precum şi prim-ministrul israelian Ytzac Rabin, în 1994, premiu pe care l-a împărţit la ora aceea cu liderul palestinian Yasser Arafat.
Juriul care atribuie acest premiu doreşte de fapt prin alegerea laureatului să stimuleze dacă se poate acele curente de gândire şi de acţiune de natură să debaraseze această planetă de violenţă şi de "cultura" violenţei.
Barak Obama este perceput în acest moment ca un simbol în acest sens, fiind şi primul afro-american ales la Casa Albă.
Chiar dacă unii încep să-l critice puţin pe Barak Obama şi să spună că principiile pentru care pledează sunt juste şi generoase, dar că pentru moment nu se întâmplă nimic concret, toată lumea îi doreşte să reuşească.
El mai încarnează o epocă nouă după cei opt ani de administraţie Bush, pusă sub semnul războiului.
Mâna întinsă a lui Barack Obama în direcţia Iranului, a ruşilor, noua strategie pe
