Castigatoarea premiului Nobel pentru Literatura are 56 de ani, s-a nascut intr-o familie de svabi din Banat, traieste de 22 de ani la Berlin si i se pare sfasietor ca pana si astazi zice "hopa" atunci cand scapa din mana ceva. Este Herta Müller si a reusit sa convinga Academia Suedeza sa-i ofere prestigioasa distinctie in defavoarea scriitorului israelian Amos Oz, de altfel marele favorit, sau a vedetelor literare Mario Vargas Llosa si Salman Rushdie. Argumentul Academiei: "Densitatea poeziei si sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezradacinatilor". "Pentru Herta Müller, care a trebuit sa fuga din tara ei natala, trecutul este inca viu. Scrie ca cineva care provine dintr-o minoritate, fara a-i pasa de ea insasi. Are, intr-adevar, o poveste de spus si are si mijloacele lingvistice pentru a face aceasta", a spus si Peter Englund, secretarul Academiei Suedeze.
De altfel, tema comunismului si cea conexa, a opresiunii individului se regasesc ca leit-motive in toate cartile scriitoarei, dar si in constiinta acesteia. De-a lungul anilor si-a pastrat vocea critica si, atat la dezbaterile din Romania, cat si in publicatiile germane, a continuat sa strige impotriva Securitatii si terorii comuniste. "Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta, a anihilarii intimitatii (…) Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI. Un fost colaborator al Securitatii poate ocupa azi in Romania orice functie", scria Herta Müller in Die Zeit. Autoarea s-a plans adesea ca nu si-a vazut nici pana astazi dosarul CNSAS, iar ochiul vigilent al serviciilor a urmarit-o la fiecare vizita in tara natala.
Comitetul Nobel a decis sa-i acorde premiul pentru Literatura pe 2009 scriitoarei germane nascute in Romania Herta Müller,
