Guvernul incearca sa reduca deficitul bugetului public de pensii printr-o lege unica care prevede introducerea obligativitatii contributiilor pentru categoriile de bugetari care beneficiaza de pensii speciale, cresterea si egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si femei si cooptarea in sistemul de contributii si a celor care incaseaza venituri din profesii liberale.
Implementarea proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice ar putea genera reduceri de cheltuieli de 2,76 mld. lei (650 mil. euro) si o crestere a veniturilor la bugetul general consolidat de 152 mld. lei, potrivit notelor de evaluare a impactului noii legi realizate de Ministerul Muncii si obtinute de ZF. Numarul pensionarilor ar urma sa scada, de asemenea, cu 253.000 de persoane pana la finalul anului viitor.
In cazul celor care beneficiaza de pensii speciale se va trece la o recalculare a sumelor primite astfel incat sa nu se depaseasca 60% din valoarea salariului mediu brut din domeniul in care acestia au activat.
"Avem o proiectie pana in 2020 a impactului pe care noua lege il va avea asupra sistemului public de pensii. In general cei mai afectati, ca plata, vor fi cei care beneficiaza de pensii speciale: magistratii, militarii si politistii", spune Mihai Seitan, secterar de stat in Ministerul Muncii.
Prin recalcularea pensiilor speciale, cheltuielile bugetului general consolidat ar putea fi reduse cu 700 mil. lei in 2010, urmand ca economiile anuale sa creasca treptat pana la 1,2 mld. lei in 2020.
Pensiile speciale costa bugetul de stat circa un miliarde de euro pe an, potrivit calculelor ZF. Principalii beneficiari de pensii speciale sunt fostii angajati din structurile ministerelor de Interne si de Aparare, precum si cei din serviciile speciale (SRI, SIE sau SPP).
Printre celelalte masuri vizate de noul proiect de lege se numara crestere
