Gheorghe Onut, "inventatorul" Facultatii de Sociologie de la Brasov, acopera o diversitate de campuri ale practicii profesionale de sociolog, de la inventarea de posturi si programe de televiziune atipice, la consultanta politico-electorala, dezvoltarea creativitatii si managementul resursei umane; la baza este insa profesor de metode si tehnici de cercetare sociologica. Publica foarte rar, tintind carti de referinta, la care lucreaza cu zecile de ani. Una dintre ele s-a numit "Masina de idei" (din care "Ziarul de Duminica" a publicat un amplu serial) - cea mai bogata culegere de tehnici creative in limba romana. Cea mai recenta este "Profesia de sociolog" - una dintre putinele monografii ale profesiei de sociolog din ultima suta de ani worldwide, surprinzatoare in multe privinte. Interlocutorul nostru este asteptat cu un tratat de metodologie a cercetarii sociologice, zice-se nici el foarte respectuos cu ortodoxia domeniului.
- Ai fost inventatorul Facultatii de Sociologie din Brasov. Cum s-au adaptat la schimbare si la noile cerinte sociologii din generatia medie dupa 1990?
- Recunosc cu mandrie ca da, am cam fost. Avandu-i cofaptasi pe colegii mei, de atunci prieteni pe viata, sociologii Stefan Ungurean si Gheorghe Fulga. Iar Sociologia de Brasov este una dintre marile realizari ale vietii noastre, iar pentru mine responsabilitatea cea mai importanta.
Dupa doua generatii de sociologi-lipsa, intre 1948 si 1966, Romania a mai adunat una, in consecinta desfiintarii facultatilor de sociologie in 1977, facultati care au putut fi (re)infiintate abia incepand cu 1990. (Si nu putem sa nu observam ca regimurile carora le zicem astazi, destul de prosteste, comuniste au preferat in mod evident sa fabrice ingineri - eunucii organizatiilor, zice unul dintre fondatorii managementului modern -, in loc de intelectuali "umanisti", prin definit
