Pe 7 octombrie 1994 a avut un loc un eveniment care, dincolo de faptul că a afactat imaginea externă a României, a împiedicat o schimbare benefică pentru perspectivele tânerei democraţii româneşti. Aeronava care îl aducea pe regele Mihai în ţară a aterizat pe Aeroportul Otopeni. Însă drumul fostului suveran spre România avea să fie se oprească subit în faţa ghişeului de vize. Cuplul regal nu putea să intre în România pentru că fostul suveran pretindea că este cetăţe

Pe 7 octombrie 1994 a avut un loc un eveniment care, dincolo de faptul că a afactat imaginea externă a României, a împiedicat o schimbare benefică pentru perspectivele tânerei democraţii româneşti.

Aeronava care îl aducea pe regele Mihai în ţară a aterizat pe Aeroportul Otopeni. Însă drumul fostului suveran spre România avea să fie se oprească subit în faţa ghişeului de vize. Cuplul regal nu putea să intre în România pentru că fostul suveran pretindea că este cetăţean român, în vreme ce paşaportul prezentat era unul englezesc.

„Nu vin aici pentru a provoca. Vin printre voi în calitatea mea de român, fără intenţia de a contesta ordinea constituţională actuală”, a spus cu acea ocazie Mihai I, care era aşteptat la aeroport de 2.000 de români. Popularitatea lui Mihai I nu a fost pe plac conducerii de atunci, care şi-a exprimat în termini categorici poziţia faţă de intrarea Maiestăţii Sale în ţară: „Guvernul nu consideră potrivită prezenţa fostului suveran în România”. Mai mult, Executivul considera că vizita era „ilegală” şi că punea în discuţie „ordinea publică şi de drept din ţara noastră”.

În 1992, regele vizitase România pentru prima dată după 45 de ani pentru a participa la o serie de festivităţi şi scosese în stradă oamenii din două mari oraşe din ţară: Suceava şi Bucureşti.

Normalizarea relaţiei dintre fostul purtător al coroanei României şi autorităţile post-dcembriste