Foştii servitori ai regimului Ceauşescu apar în faţa românilor în postura de eroi. România s-a „generalizat“ în cei 20 de ani de capitalism. S-a umplut de generali făcuţi înainte de 1989. Mulţi apar ca nişte strigoi, îngrozindu-ne nu prin înfăţişarea lor, ci prin minciunile pe care le spun. Ultimul evadat din „lumea de dincolo“ este generalul în rezervă Otto Breuer (84 de ani), adjunctul lucrărilor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în perioada 1976-1984. Greu de explicat de ce abia acum a ieşit la lumină, într-un interviu pentru „Evenimentul zilei“.
Am aflat din gura fostului şef că Ceauşescu a decis să realizeze canalul la „solicitarea Europei de Vest“, că funcţia de adjunct „nu i-a adus niciun ban în cont“, că după Revoluţie (cum altfel?) s-a ocupat de comerţul cu arme (şi nici de data asta n-a câştigat vreun leu) şi că sediul firmei sale se află în buricul Bucureştiului. Dar replica şocantă a acestei cătane a comunismului se referă la faptul că la Canal au murit numai beţivii şi indisciplinaţii. Mai mult, Breuer afirmă cu cinism: „Au murit oameni la Canal, şi?“ Înfiorătoare replică. Individul nu are niciun regret, niciun sentiment de compasiune şi nu dă doi bani pe „beţivanii şi neglijenţii“ care s-au prăpădit. Căinţă? Nici vorbă!
Astfel de personaje ne bântuie în ultimii 20 de ani, timp în care ne tot chinuim să ne „debarasăm de comunism“. Nu reuşim. Foştii servitori ai regimului Ceauşescu apar în faţa românilor (blazaţi şi naivi) în postura de eroi. Ai socialismului? Nu contează! Au muncit pentru popor, deci sunt eroi! Primul care a beneficiat de „spălătoria de partid“ a fost Adrian Păunescu. L-a „spălat“ Mihai Tatulici, la începutul anilor ’90, la televiziunea publică. Dar să nu răscolim... arhivele.
Odată cu trecerea anilor, strigoii au prins curaj. Au apărut generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă (care s-a prăpădit
