Producţiile raportate la hectar în anii '80 au fost subiect de ample discuţii după Revoluţie. Ne este clar acum că recordurile anunţate pe atunci nu au existat decât pe hârtie, dar ştim încă puţine lucruri despre starea reală a productivităţii agricole din acea perioadă.
O oarecare lumină asupra acesteia o aruncă Anuarul Statistic al României pe anul 1990, în care experţii au încercat să coreleze datele oficiale cu realitatea. Majoritatea cifrelor folosite în rândurile următoare provin din această sursă.
PRODUCŢII ŞI TOPURI
La prima vedere, statistica este o ştiinţă foarte exactă, care oferă date reale şi de încredere privind societatea şi economia. În fond, totul este matematică şi matematica, am învăţat cu toţii la şcoală, este o ştiinţă clară şi sigură.
În realitate însă, datele statistice, foarte corecte de altfel din punct de vedere matematic, nu spun mare lucru nici despre societate, nici despre economie dacă nu sunt introduse într-un anumit context.
Un salariu de 2.000 de RON, de exemplu, nu înseamnă nimic dacă nu îl comparăm cu celelalte salarii dintr-o regiune. Doar astfel se poate spune dacă venitul este mare sau mic. Din anuarul statistic amintit reiese că producţia medie de grâu la hectar în România anului 1989 a fost de 3.360 kg. Deşi această cifră poate părea excepţională, ea este de fapt comparabilă cu cea a Finlandei, cu 3.280 kg/ha, în condiţii climatice mult mai nefavorabile .
Criza anilor '80 se resimţea din plin în agricultură, în condiţiile în care în Irlanda, ţară agrară din vestul Europei, producţia medie la hectar în acelaşi an era de... 7.910 kg.
Mai interesante sunt însă comparaţiile cu vecinii din estul Europei. România este şi aici pe locurile codaşe, deşi productivitatea este comparabilă. Ungaria - cu 5.240, Bulgaria, cu 4.740, Polonia, c
