80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. În Occident, situaţia este cu totul alta. Au terminat ingineria, dar lucrează în domeniul farmaceutic. Au făcut teologie, dar sunt vânzători de asigurări. Sunt doar câteva din situaţiile întâlnite des în companiile din România. Raul Ciurtin, 37 de ani, este absolvent al Facultăţii de Medicină de la Universitatea „Iuliu Haţieganu“ din Cluj, dar în prezent este preşedintele firmei „Albalact“.
Citiţi şi:
Brăila: Tinerii cu şcoală găsesc greu locuri de muncă buneNeamţ: Absolvenţii, ignoraţi de patroniMAI va angaja peste 1.600 de absolvenţi ai Academiei de Poliţie şi ai şcolilor de agenţiTimişoara: Criza produce mulţi şomeri supracalificaţi
Şi-a dorit foarte mult să devină medic şi chiar a profesat, dar destinul lui profesional s-a schimbat în momentul în care tatăl său i-a propus să lucreze împreună la fabrica cumpărată de acesta. „Cum gândul de a intra în afaceri îmi încolţise în minte de mai mult timp, am acceptat să devin administrator al fabricii de lapte şi aşa am ajuns să dezvolt o afacere“, spune Raul Ciurtin.
Antreprenorii, „vânaţi“ încă din liceu
Nu ştie dacă o consiliere şcolară l-ar fi ajutat să devină altceva, dar consideră că medicina i-a fost de folos în afacerile cu lactate. El este un caz fericit. Sistemele universitare din Occident sau din SUA sunt însă preocupate să-i găsească pe antreprenori de pe băncile liceului şi să-i îndrepte spre şcolile de afaceri. În acest fel, sistemul de educaţie consumă resurse exact pe candidatul potrivit iar piaţa muncii are, ulterior, un specialist eficient.
Un studiu publicat joi de GfK România arată că peste jumătate dintre conaţionali sunt nemulţumiţi de sistemul educaţional, iar 74% consideră că şcoala are o calitate mai scăzut
