Un alt mare succes pe scena Teatrului National din Bucuresti:
Inainte de a scrie cate ceva despre acest alt veritabil "eveniment teatral", as dori sa fac o precizare - mai in gluma, mai in serios. Si anume: nu ma aflu "in solda" TNB-ului. Nu ma plateste nimeni de la Nationalul bucurestean ca sa-i laud, cu consecventa, spectacolele inscrise in repertoriu, asa cum ar putea banui unele persoane care cred si sustin ca "totul e de vanzare"... Se intampla insa ca, iata, de la deschiderea stagiunii, cu un spectacol de mare succes - si care se joaca, deja, cu "casa inchisa" (spectacolul regizat de Ion Caramitru, care a optat pentru "Toti fiii mei", celebra piesa a lui Arthur Miller) - acum ni se propune capodopera lui Moliere - "Tartuffe". Facand parte din lungul sirag al capodoperelor daruite lumii de acest modest fiu de tapiter (nu tocmai sarac), de acest actor, regizor, observator de geniu al firii omenesti, al tarelor societatii in care a trait, piesa lui Moliere a fost socotita, multa vreme - in chiar epoca luminata de Regele Soare - a fi un atac violent, in cheie comica, la adresa fariseismului clericilor. Si de aceea, un timp, interzisa. Ba chiar, autorul ei - arestat!
Poate ca acum, acolo, pe norisorul lui trandafiriu, pe care a fost asezat pentru marile bucurii pe care le-a daruit spectatorilor din vremea lui si din vremea noastra, scumpul domn "De Moliere", inconjurat de muzici vesele si de nimfe dragalase (ca cele din spectacolul Nationalului), se bucura si zambeste pe sub uriasele lui mustati. Ba chiar rade in hohote de noi, sarmanii, vazand cat de bine se potriveste "tabloul" zugravit de el cu cel oferit de societatea noastra, romaneasca: cat de violenta este si la noi impostura, cat de raspandita este minciuna.
Ce-i drept, succesul spectacolului este asigurat, nu numai de actualitatea savurosului text (excelent tradus de Romulus Vu
