Maia Morgenstern a întruchipat cu forţă şi profunzime, şi sensibilitate personaje feminine complexe: „Doamna T”, atât în teatru, cât şi în film, Marguerite în „Dama cu camelii”, Lola Blau, la Teatrul Evreiesc de Stat, o Lola Lola de neuitat în „Îngerul albastru”, după Heinrich Mann, la Odeon, sau pe Arkadina în „Pescăruşul” lui Andrei Şerban de la Sibiu
Actriţa, cu o expresivitate deosebită, poate ţine singură un show-woman, poate cânta acompaniată la pian sau cu o orchestră întreagă, sau poate fi di va care dansează cabaret.
Maia poate trece cu uşurinţă de la tragedie la comedie, în registrul tragic fiind totuşi cel mai mult ea însăşi (Medeea în „O trilogie antică” a lui Andrei Şerban, Clitemnestra în „Orestia” lui Silviu Purcărete de la Craiova sau Electra, jucată la Atena).
Iat-o acum pe Maia Morgenstern cu o nouă provocare în faţă: ea întruchipează, în premiera de la Teatrul Evreiesc, „Miss Daisy şi şoferul ei”, regizată de Claudiu Goga, portretul unei femei de peste 70 ani.
Miss Daisy (Maia Morgenstern) are probleme cu şofatul, pentru că a distrus o maşină, fiul ei (Mircea Drâmbăreanu) o obligă să angajeze un şofer de culoare (Mircea Rusu). În sudul SUA al anilor ’50, relaţia dintre bătrâna albă, evreică şi soferul negru este anevoioasă, ca şi drumul nesfârşit, care urcă mereu, proiectat video de scenografa Ştefania Cenean. Treptat, între cei doi se naşte un sentiment de simpatie, de toleranţă, care îi ajută să depăşească barierele şi prejudecăţile rasiale. Mircea Rusu interpretează cu multă savoare rolul şoferului, care-şi apară drepturile cu demnitate şi care trece, cu răbdare şi cu umor, peste hachiţele bătrânei.
Textul „Miss Daisy şi şoferul ei”, de Alfred Uhry, a fost tradus în româneşte de criticul Alice Georgescu. Filmul cu acelaşi titlu, regizat în 1989 de Bruce Beresford, cu actorii Morga