Taman ce se sui la volan, cu Sănătatea aşezată pe locul mortului şi contribuabilii jelind în urmă, ministrul Ion Bazac se văzu tras din nou pe dreapta, la boxele scuderiei Ferrari, de unde mai an demarase în trombă cu mare scârţ. După ce la volanul ministerului s-au tot perindat ba un ginecolog de vedete, ba un nutriţionist de casă al lui Ceauşescu, ba un avocat, un chirurg plagiator, un soţ de prezentatoare TV, un contabil şi un dealer de maşini de lux, criza şi luptele politice au dus Sănătatea pe ultimul ei drum.
Sau mai exact, pe penultimul, înaintea Bulgariei, după cum sună, tăios şi rece ca lama unui bisturiu, diagnosticul pus de Health Power House, o organizaţie cu sediul la Bruxelles şi care lucrează cu suportul Comisiei Europene.
Aflat la cea de-a cincea ediţie, Indexul Euro Health Consumer este un studiu dedicat sistemelor medicale din 33 de ţări europene. Depăşită în acest clasament chiar şi de Albania şi Muntenegru - ţări aflate în afara Uniunii Europene - Sănătatea din România a retrogradat cinci poziţii faţă de anul trecut.
Cu un total de 38 de indicatori, grupaţi în şase categorii principale, studiul ţine seama de timpul de aşteptare pentru tratamente, de timpul de aşteptare pentru diverse programări şi operaţii, de drepturile pacienţilor şi de informarea acestora, de sistemul informatic existent în spitale şi clinici, de tipurile de servicii medicale existente în ţara respectivă, precum şi de serviciile farmaceutice.
Lipsită de toate acestea, Sănătatea românească zace acum aruncată din mers lângă bordurile lui Videanu, ţeapănă de-a binelea. Căutând în zadar pe cineva care să-i facă respiraţie gură la gură, cel ce vine la cârma ministerului nu va avea altceva de făcut decât să constate decesul. Şi să-i aşeze la căpătâi o placă de marmură scumpă pe care să scrie cu litere cernite: „Adio, dragă Nel