Recesiunea nu alege. Companii cu o istorie de multe decenii sau unele înfiinţate de câţiva ani au fost silite, începând din toamna lui 2008, să renunţe la o bună parte din angajaţi. Oficial, în septembrie 2008, în România erau înregistraţi 353.000 de şomeri. Un an mai târziu, numărul lor urcase la 625.000. Eugen Preda, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a afirmat că cea mai mare parte a celor fără loc de muncă provine din

Recesiunea nu alege. Companii cu o istorie de multe decenii sau unele înfiinţate de câţiva ani au fost silite, începând din toamna lui 2008, să renunţe la o bună parte din angajaţi.

Oficial, în septembrie 2008, în România erau înregistraţi 353.000 de şomeri. Un an mai târziu, numărul lor urcase la 625.000. Eugen Preda, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), a afirmat că cea mai mare parte a celor fără loc de muncă provine din disponibilizări colective. Cele mai afectate de acest fenomen au fost, în primul an al crizei economice, companiile din producţia de bunuri de folosinţă îndelungată şi cele din construcţii.

„Vă daţi seama ce şanse minime de reangajare au aceşti oameni, mai ales dacă locuiesc într-un oraş mic sau mediu şi au fost concediaţi simultan cu alte câteva sute de persoane“, spune Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii. Ea crede că autorităţile ar fi trebuit să lanseze programe prin care să încurajeze înfiinţarea de mici companii în agricultură, dar şi în alte domenii, ca serviciile şi industria uşoară, care să absoarbă excedentul de forţă de muncă.

Până ce statul va lua şi alte măsuri în afară de plata ajutoarelor de şomaj, sute de mii de oameni care au rămas fără servici în ultimele 12 luni au de ales între supravieţuire la limită şi migrare, după caz, în mediul rural, în oraşele mari sau peste hotare.

Nici jobul