Din cele 37 de arii naturale protejate, câte se găsesc pe întinsul judeţului Dolj, nici una nu are un custode, adică o persoană sau o instituţie care să o întreţină.

Declarate prin lege arii de interes naţional şi chiar internaţional, ariile naturale protejate din Dolj sunt lăsate de izbelişte. Din cele 37 de zone de acest fel, numai şapte au fost date în grija unor custozi. „Arii protejate din Dolj care au avut custode sunt Dunele Dăbuleni sau «La Cetate», de care se ocupa Asociaţia Tinerilor Jurnalişti şi Protecţia Mediului Dolj. Pajiştea halofilă Gighera şi Valea Rea din Radovan s-au aflat în grija Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română. AJVPS a avut în custodie Balta Cilieni-Băileşti, Complexul lacustru Preajba-Făcăi şi Lacul Adunaţii de Geormane. Pentru Lacul Caraula a fost desemnat custode o persoană fizică, iar pentru aria specială de protecţie avifaunistică de la Bistreţ era semnată convenţie de custodie cu Muzeul Olteniei“, a precizat Corina Vişan, consilier în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj. În prezent, nici una dintre convenţiile de atribuire în custodie nu mai este valabilă, iar altele noi nu au mai fost semnate pentru că, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului Ministerului Mediului nr. 1533/2008, situaţia acestor spaţii naturale protejate a devenit incertă. Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) urma să se ocupe cu atribuirea în administrare sau custodie a acestor spaţii. Cum agenţia nu a funcţionat practic niciodată decât pe hârtie, iar în 2009 a şi fost desfiinţată, peste 900 de zone protejate la nivelul întregii ţări au rămas fără custozi. Între acestea sunt incluse şi cele din Dolj.

Distrugerea zonelor protejate

Cu custozi sau nu, în Dolj, majoritatea acestor zone sunt lăsate în paragină. Singurele locaţii care mai prezintă interes pentru un custode sunt cele din care se poate scoate