Capitală slovenă poartă urmele adânci ale influenţelor germanice, latine şi slave.
La mijlocul secolului al XVI-lea, oraşul avea deja şcoală secundară, bibliotecă şi tipografie. Toate aceste realizări s-au înfăptuit după ce un cutremur a devastat oraşul. După seism, Ljubljana reînflorea în stil renascentist. În secolele care au urmat, valoarea oraşului a crescut continuu, iar la final de secol XVII, arhitecţii străini au adus barocul pe străzile sale.
La început de secol XIX, oraşul devine capitala provinciilor ilire, sub dominaţie flanceză. În 1815, Ljubljana se întoarce la Austria şi devine centrul administrativ al Regatului Iliriei. După primul război şi destrămarea Imperiului Austro-Ungar, oraşul a făcut parte din Regatul Sârbilor, Craţilor şi Slovenilor. În 1941, Italia fascistă prelua controlul oraşului, dar numai până în '45. După război, Ljubljana a fost declarată capitala Republicii Socialiste Slovene, parte a Iugoslaviei.
Ljubljana este un model de oraş cultural. Are 15 muzee, 41 de galerii de artă şi 11 teatre, la care se adaugă trei orchestre profesioniste. Interesant este că muzeele abordează teme diverse, de la arhitectură şi artă modernă, la istoria liniilor ferate şi a berii. Statisticile din 2006 arată că 400.000 de oameni au fost la teatru şi în galeriile de artă, iar aproape 270.000 de oameni au vizitat muzeele de aici.
Atracţii:
Castelul Ljubljana, construit pe un deal care domină centrul oraşului, datează din secolul al XII-lea, dar a fost reconstruit complet în secolul al XV-lea. Secolele 17 şi 18 i-au dat castelului o nouă faţă, prin construirea de turnuri şi ziduri de apărare.
După renovarea din anii 1960, castelul a devenit gazdă pentru numeroase evenimente culturale. În 2006, a fost construit un funicular, pentru transportul turiştilor la castelul de pe deal.
