Moţiunea de cenzură respectă legea fundamentală. Aşa a stabilit Curtea Constituţională luni, 12 octombrie. Instanţa a fost sesizată de Partidul Democrat Liberal. Verdictul magistraţilor înseamnă că moţiunea poate fi dezbătută în Parlament, marţi, 13 octombrie, aşa cum fusese programat. Cine sunt însă cei care decid în astfel de situaţii? Dan Tăpălagă în dialog cu Sorin Ioniţă la discuţia de luni realizată de HotNews şi RFI.
Moţiunea de cenzură respectă legea fundamentală. Aşa a stabilit Curtea Constituţională luni, 12 octombrie. Instanţa a fost sesizată de Partidul Democrat Liberal. Verdictul magistraţilor înseamnă că moţiunea poate fi dezbătută în Parlament, marţi, 13 octombrie, aşa cum fusese programat.
Dacă parlamentarii votează documentul, Guvernul minoritar Boc 2 cade. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu va trebui să nominalizeze un premier, care să se prezinte în faţa Parlamentului cu un nou Executiv.
Dacă şi acest demers eşuează, atunci se va ajunge la alegeri anticipate. Scrutinul ar putea avea loc însă după alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Până atunci, interimatul va fi asigurat de Guvernul în funcţie.
Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de Partidul Naţional Liberal, cu sprijinul UDMR. Documentul este susţinut de Partidul Social Democrat, cel puţin la nivel verbal.
Vice-preşedintele PSD Victor Ponta spunea recent la RFI că "Guvernul Boc nu mai există din punct de vedere constituţional. Este scris foarte clar în Constituţie că atunci când se schimbă structura politică a Guvernului - şi în cazul de faţă s-a schimbat fundamental, practic din două partide a rămas unul singur - trebuie să vii în faţa Parlamentului, pentru a obţine un vot de încredere. Guvernul nu este emanat de undeva aşa ca în 22 decembrie 1989".
"Orice Guvern dintr-o ţară democratică se bazează pe un vot al Parlamentului. Actualul Guvern probabil
