Sunt cei care, vorba unei reclame, fac treaba să meargă. De cele mai multe ori, preferă să rămână în spatele scenei, lăsându-şi şefii în lumina reflectoarelor. La o adică, însă, pot trage şi cortina. Se întâmplă de multe ori ca la seminarii, congrese sau conferinţe de presă, miniştrii să paseze responsabilitatea abordării unor subiecte subalternilor. Asta nici pentru că membrii Guvernului sunt prea ocupaţi, nici pentru că se consideră prea importanţi pentru a discu

Sunt cei care, vorba unei reclame, fac treaba să meargă. De cele mai multe ori, preferă să rămână în spatele scenei, lăsându-şi şefii în lumina reflectoarelor. La o adică, însă, pot trage şi cortina.

Se întâmplă de multe ori ca la seminarii, congrese sau conferinţe de presă, miniştrii să paseze responsabilitatea abordării unor subiecte subalternilor. Asta nici pentru că membrii Guvernului sunt prea ocupaţi, nici pentru că se consideră prea importanţi pentru a discuta detalii. Motivul este cu totul altul: în majoritatea cazurilor, cei din eşalonul doi ştiu mult mai bine cum funcţionează şi cât costă o unitate mobilă de descarcerare, ce materiale şi în ce cantităţi se folosesc la reabilitarea unui drum naţional ori ce putere calorică are huila din Valea Jiului.

Sunt oamenii care stau în umbra miniştrilor, cei care se ocupă efectiv de problemele unui domeniu, cei care caută cu adevărat soluţii. Uneori, reuşesc, şi, în general, atunci toate creditele şi le arogă demnitarul. Alteori, dau greş şi atunci pot pune în pericol cariere politice construite cu grijă. Un exemplu destul de bun ar putea fi cazul Monica Iacob-Ridzi – fostul ministru a pretins că erorile subalternilor au dus la demisia ei. Cert este un lucru - sunt mult mai rezistenţi şi, paradoxal, mult mai puternici decât temporarii lor şefi.

„Managerii experimentaţi şi dedicaţi reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse a