Publicul larg din Germania nu auzise de scriitoare înainte de Premiul Nobel. Puţinele cărţi ale Hertei Müller pe care le aveau librarii pe rafturi s-au epuizat rapid, după anunţarea premiului. Acum vitrinele sunt pline cu cărţi despre Obama. Citiţi şi:

Herta Müller: „Româncă în Germania, nemţoaică în România“Herta Müller, de la reduceri la bestsellerHerta Muller: "Dictatura m-a determinat să scriu"

Regina Schwenke, scriitoare şi jurnalistă, a fondat în 2006 Butterfly Verlag din Berlin, unde îşi publică propriile opere, dar şi pe cele ale altor autori. Îi felicită pe români pentru premiul obţinut de Herta Müller, dar recunoaşte cu candoare că nu a auzit de ea, chiar dacă şi Schwenke s-a aplecat în câteva volume asupra propriului trecut şi asupra traumelor produse de cel de-al Doilea Război Mondial şi de anii grei de după conflict.

Nici taximetristul de origine iraniană Pishehvar (56 de ani), în timpul liber jurnalist la Kayhan, publicaţia diasporei iraniene tipărită la Londra, nu a auzit de „bănăţeancă” până acum.

A urmărit însă jurnalele informative, având şi el o sensibilitate aparte în ceea ce priveşte regimurile dictatoriale, fiind disident politic. Mărturiseşte însă că, spre deosebire de „nervozitatea doamnei Herta”, el preferă să savureze viaţa, deşi nu îşi poate vizita rudele rămase acasă.

„Nu ai două patrii – cum spunem noi –, dar eu am ales să trăiesc aici în prezent şi să las în urmă trecutul, chiar dacă am o atitudine critică faţă de guvernanţii din Iran”, mai spune Pishehvar. Scriitorul Ilija Trojanow, originar din Bulgaria, consideră că distincţia acordată „vecinei de peste Dunăre” este „o răsplată pentru o literatură curajoasă, dar şi un imbold pentru toţi ceilalţi care vor alege să păşească pe un astfel de drum”. 

„Vom primi alte exemplare“

Nobelul la care Herta Mül