Sistemul actual de pensii este o plapumă prea mare pentru o economie atât de mică.

Statul se vede nevoit să scoată din buget 1,5 miliarde de euro pentru a plăti pensiile în acest an. În viitor, lucrurile se vor agrava şi, potrivit calculelor ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, în 2020 sistemul de pensii va avea nevoie de un transfer de peste 23 de miliarde de lei din bugetul de stat, sumă de 4,4 ori mai mare decât efortul actual.

9% din PIB

Economia ţării trece printr-o criză profundă, care a lăsat vistieria statului pe jumătate goală, astfel încât, pentru a-şi achita facturile, acesta s-a văzut nevoit să împrumute bani de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). În plină criză, România a ajuns într-o situaţie limită, în care este greu de crezut că-şi va putea susţine, fără sincope, plata pensiilor. Factura anuală de pensii depăşeşte suma de 10 miliarde de euro şi devine o problemă deoarece suma înghite 9% din produsul intern brut (PIB). În România pensiilor de lux, 100 de oameni lucrează şi din contribuţiile lor sunt finanţate pensiile a 120 de oameni. Într-un calcul ipotetic, în care pensia medie ar rămâne neschimbată, lunar, un contribuabil ar trebui să vireze sistemului o cotă de 798 de lei pentru a plăti o pensie şi ceva.

Cum s-a ajuns la intrarea sistemului în datorii faţă de bugetul statului ştim: avalanşă de pensii anticipate, medicale şi, mai ales, privilegiate.

Împrumuturi grele

Pe măsură ce se vor pensiona din ce în ce mai mulţi angajaţi ai castelor profesionale, care şi-au croit legi speciale cu pensii extrem de mari, cheltuielile sistemului vor creşte şi statul va trebui să se împrumute din ce în ce mai mult pentru a-şi achita factura. Un colaps al sistemului este de neconceput, dar menţinerea sa ca atare are costuri imense pentru economie. De pildă, în cazul în care înţelegerea cu FMI cade, din cauza eşecului de a fa