- Diverse - nr. 397 / 13 Octombrie, 2009 V-am lasat, in editia precedenta, la o modesta lectie de economie, incercand sa-mi explic si sa va explic tenebroasele meandre ale sistemului economic american, care, in final, promoveaza si politica americana. Regret enorm ca testamentul lasat de Thomas Paine, la 10 ianuarie 1776, prin capodopera intitulata "Common Sense" ("Bunul-simt"), este ignorat total de oamenii politici ai vremii, studiul nefiind una dintre preocuparile lor majore. Din nefericire, la nivel planetar, cititul este considerat o indeletnicire neprofitabila, adeptii lui fiind tinta "amabilitatilor" unor persoane pentru care studiul ramane o eterna necunoscuta. De la Thomas Paine ne-au ramas si "Drepturile Omului", cat si "Epoca Ratiunii" - daca mai putem vorbi de ratiune cand destinele mapamondului au fost lasate in mainile irationalilor! Ma repet, doar se va retine ceva: pentru a comunica, oamenii trebuie sa se regaseasca in aceiasi parametri comportamentali, educationali, intelectuali, morali etc. Cum, in asemenea coordonate, se regasesc destul de putini locuitori ai Planetei Terra, am sa revin la Pyrrhon, filosof grec de renume, cat si la Scoala Cirenaica, si am sa devin adeptul ataraxiei. Celor incapabili sa produca nimic si care vitrioleaza cu neadevaruri persoane de o integritate impecabila, un citat dintr-o cuvantare a presedintelui Theodore Roosevelt, tinuta la Universitatea Sorbonna, la data de 23 aprilie 1910: "Nu conteaza cel care critica, sau cei care arata cu degetul spre persoane mult superioare lor; creditul apartine omului care se afla in arena, omului care face greseli cu fata plina de praf si sudoare, pentru ca nu exista activitate fara erori…" (s.n.). De la René Daumal ne-a ramas urmatoarea axioma: "Adevarul este unul, dar erorile prolifereaza si, chiar daca incercam sa le remediem, ultima noastra actiune va fi intotdeauna o eroare." Indi