Viitorul guvernului minoritar din Romania, condus de premierul Emil Boc, este jucat, marti, in plenul Parlamentului, cand senatorii si deputatii voteaza pentru sau impotriva actualului Executiv.
Parlamentarii voteaza motiunea de cenzura dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a hotarat, luni, sa respinga, sesizarea facuta de liderii PD-L. Concret, prin hotararea de luni, instanta suprema declara motiunea de cenzura drept constitutionala, comenteaza agentia de presa AP.
Plenul Parlamentului dezbate si voteaza, marti, motiunea de cenzura "11 impotriva Romaniei!", initiata de PNL si UDMR, cu semnaturile a sapte deputati PSD. Daca toti parlamentarii lor vor fi prezenti, cele trei partide aflate oficial in opozitie - PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de parlamentari) si UDMR (31 de parlamentari) - cumuleaza 278 de voturi, mai mult cu 42 de voturi decat necesarul de 236 pentru ca motiunea sa treaca.
Lucrurile se complica insa daca una din formatiuni anunta fie ca nu mai voteaza motiunea, fie ca lasa la latitudinea fiecarui parlamentar sa voteze dupa cum doreste, dupa cum ar putea face UDMR.
De cand a fost depusa, motiunea de cenzura a beneficiat, cel putin la nivel declarativ, de sprijinul initiatorilor - PNL si UDMR, dar si al PSD, ceea ce, dintr-un calcul simplu de transpunere in voturi, ar inseamna caderea Guvernului. Totusi, votul secret cu bile pe motiunea de cenzura lasa liber si altor combinatii.
Guvernul Boc va ramane in functie daca UDMR, minoritatile si minimum 12 parlamentari ai PSD si PNL voteaza impotriva motiunii de cenzura, astfel ca, potrivit matematicii parlamentare, fiecare vot conteaza pentru taberele aflate in disputa.
Motiunea de cenzura este, practic, un vot de neincredere, prin care Parlamentul se desolidarizeaza de politica Guvernului. In cazul Guvernului Boc II, estima
