Companiile farmaceutice pot cere în instanţă anularea ordonanţei privind introducerea sistemului "clawback", aplicarea măsurii afectând atât industria, cât şi pacienţii, prin reducerea stocurilor de medicamente şi chiar prin dispariţia de pe piaţă a peste 30% din produse în 2010. "Ordonanţa prevede aplicarea unei taxe suplimentare la veniturile producătorilor, fără justificare şi care este vulnerabilă din punct de vedere legal, ceea ce va duce foarte probabil la invalidarea

Companiile farmaceutice pot cere în instanţă anularea ordonanţei privind introducerea sistemului "clawback", aplicarea măsurii afectând atât industria, cât şi pacienţii, prin reducerea stocurilor de medicamente şi chiar prin dispariţia de pe piaţă a peste 30% din produse în 2010.

"Ordonanţa prevede aplicarea unei taxe suplimentare la veniturile producătorilor, fără justificare şi care este vulnerabilă din punct de vedere legal, ceea ce va duce foarte probabil la invalidarea ei în justiţie. Dacă, după epuizarea tuturor încercărilor de dialog, rezultatul este nul, singura variantă rămâne de a cere în instanţă anularea ordonanţei", a declarat directorul general al Cegedim, Petru Crăciun.

Sistemul "clawback" funcţionează altfel în ţările dezvoltate

Guvernul a aprobat la începutul lunii octombrie o ordonanţă de urgenţă privind introducerea, începând cu 1 octombrie, a sistemului "clawback", prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.

Crăciun a explicat că în ţările dezvoltate "clawback"-ul este un mecanism de siguranţă în cazul depăşirii bugetelor agreate de producători şi finanţatori şi se aplică "numai la ce depăşeşte bugetul iniţial şi este finanţat prin sistem