Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a extins cu încă 1 an perioada în care fondurile de pensii private pot depăşi pragul maxim la investiţiile în titluri de stat. Măsura are ca scop, în opinia Comisiei, protejarea intereselor participanţilor în actualul context economic. Dar cine câştigă şi cine pierde din această derogare?, se întreabă conso.ro.
În octombrie 2008, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a emis o normă, prin care elimină plafonul maxim pentru investiţiile în titluri de stat pentru o perioadă de 1 an. Conform legii, fondurile erau obligate să aloce maximum 70% din portofoliu în titluri de stat. Acum, comisia a anunţat că doreşte să extindă această derogare cu încă 1 an.
Ca şi în 2008, CSSPP consideră că această măsură este în interesul participanţilor, deoarece permite ca fondurile de pensii să nu-şi asume riscuri prea mari în actualul context economic. Prin urmare, dacă administratorii doresc să investească banii în condiţii de maximă siguranţă, legea nu îi incomodează în niciun fel.
Ce efecte a avut decizia până acum?
Din noiembrie 2008 şi până acum, ponderea plasamentelor în titluri de stat a rămas în linii mari constantă, în jurul valorii de 58% din portofoliu în cazul fondurilor de pensii obligatorii. Aşa cum evidenţiază şi comisia, majoritatea administratorilor au decis să nu apeleze la această derogare.
La sfârşitul lunii august 2009, fondurile obligatorii unde titlurile de stat deţineau cea mai scăzută pondere erau AZT Viitorul Tău (54,6%), Eureko (57%), Aripi (57,1%), ING (58,5%) şi BCR (58,9%).
Dacă ne uităm la performanţa acestor fonduri de la lansare, putem observa că acestea tind să fie şi printre cele mai performante. Randamentul de la lansare este cel mai înalt la ING (23,2% în perioada mai 2008 - august 2009). AZT a obţinut un randament de 19
