Dacă vreţi să vă înveseliţi dimineaţa, e musai să parcurgeţi textul Leliei Munteanu din Gândul.
Pe mine mă copleşeşte lirismul bardului de la Cotroceni. Dac-ar fi şi ceilalţi candidaţi la fel de sensibili, campania ar fi un poem. Tot nu mai e nimic de promis. Vedea-i-aş duelându-se în versuri. Oprescu zice duios: “‘Raţi ai dracu’ de molâi/ Că vă fac din turu-ntâi”. Băsescu zice cu elan: “Găozari şi păsărici/ Oligarhi, moguli, popor/ Mă găsiţi cu toţi aici/ Şi la anu viitor”. Geoană zice cu drag: “Ceasul ne arată timpul/ Calendarul – anotimpul/ Iar Băsescu cel urât/ Ne-arată minciuni decât”. Crin zice cu foc: “Afară bate vântul şi rupe trandafirii/ Ne ducem toţi la urne, căci asta-i legea firii/ Dar când s-o pune, albă, zăpada pe coceni/ Să-mi faceţi loc de-acuma, că vin la Cotroceni”… Citeşte aici
În Adevărul, Emilian Isăilă îşi dă seamă că suntem români.
În toată societatea românească se observă o încercare disperată a oamenilor de a-şi atinge scopurile prin orice mijloace, mai puţin prin efort propriu şi disciplină. Chiar şi Dumnezeu e introdus în această ecuaţie păcătoasă. Gonim prin ţară, ne îmbulzim şi ne călcăm în picioare pentru a atinge o icoană care să facă o minune şi să ne rezolve peste noapte toate problemele – să câştigăm la loto, să ne găsim o slujbă mai bine plătită sau să ne însănătoşim rapid după ce o viaţă întreagă ne-am bătut joc de sănătatea noastră. Fără nicio mustrare de conştiinţă transferăm asupra divinităţii toate neîmplinirile noastre. OK, asta facem noi, păcătoşii, dar de ce niciun reprezentant al Domnului nu iese în faţă şi să ceară sfârşitul circului? Citeşte aici
Departe de zgomotul politicii şi al chefurilor lui Mutu, Ilie Şerbănescu se ocupă cu lucruri serioase: la iarnă dârdâim!
Până în iarnă va fi dată în exploatare conducta de gaze Arad – Szeged, construită oficial pentru importul de gaze, care s
