- Comentariu - nr. 397 / 13 Octombrie, 2009 Sigur, eroii nu trebuie uitati, fiindca jertfa lor ramane pentru urmasi un simbol al datoriei supreme fata de patrie si popor. ,,Numele celor ce mor pentru patrie trebuie pastrate in temple si scrise in cartile de aur, ramanand ca un izvor de glorie si de noblete generatiilor viitoare", scria Montesquieu. Cam aceleasi idei a vrut sa le exprime si Marko Bela, in fata celor peste o mie de participanti la recentele manifestari organizate in ,,Parcul Reconcilierii" din Arad, in memoria celor 13 generali ,,eroi" executati de austrieci in 1849: ,,Nu trebuie sa uitam ca lupta si sacrificiul eroilor trebuie sa ramana mereu in sufletele noastre", a spus el. Intrebarea care se pune este: pot fi oare socotiti eroi cei care si-au cladit gloria pe crime oribile savarsite de ,,armata revolutionara" maghiara, in 1848-1849, cand aceasta a trecut prin sabie si glont 40.000 de romani ardeleni, oameni nevinovati, in majoritatea lor batrani, femei si copii? Pot fi oare eroi cei care au comandat asemenea crime abominabile, cei care s-au luptat cu asemenea ,,inamici" neinarmati, vanati de prin case, batuti, adunati la marginea satelor, pusi sa-si sape singuri gropile comune si impuscati fara mila? Iar ca ,,operatiunile" sa fie depline, au dat foc satelor in care se instalase moartea, groaza si faradelegea. Trei sute de sate romanesti din Ardeal au fost sterse atunci de pe suprafata pamantului! Acestea sunt ,,glorioasele fapte de arme" pe care generalii lui Iosif Bem si ai lui Kossuth Lajos le-au savarsit in ,,revolutia maghiara de eliberare"! Acestia sunt ,,eroii"pe care nomenclatura udemerista de azi, in frunte cu Marko Bela si Kelemen Hunor, acesta din urma si candidat la Presedintia Romaniei, ii comemoreaza si le ridica osanale! Si fac acest lucru cu buna stiinta, tocmai pentru a-si bate joc de generatiile de azi ale romanilor ardeleni, a