Premiul Nobel pentru economie, decernat luni unor cercetători americani consideraţi non-conformişti. Lucrările lor trebuie analizate, printre altele, şi prin prisma crizei economice. Opţiunea juriului a fost, în orice caz, marcată anul acesta de criza economică, pentru că laureaţii nu mai fac parte din aşa-zisul curent al gîndirii economice dominante. Timp de ani buni premiul Nobel pentru economie a fost decernat unor teoreticieni liberali sau chiar ultra-liberali.
Premiul Nobel pentru economie, decernat luni unor cercetători americani consideraţi non-conformişti. Lucrările lor trebuie analizate, printre altele, şi prin prisma crizei economice.
Opţiunea juriului a fost, în orice caz, marcată anul acesta de criza economică, pentru că laureaţii nu mai fac parte din aşa-zisul curent al gîndirii economice dominante. Timp de ani buni premiul Nobel pentru economie a fost decernat unor teoreticieni liberali sau chiar ultra-liberali.
În 1976, de exemplu, premiul i-a revenit americanului Milton Friedman, părintele teoriei monetariste şi critic acerb al "statului providenţă". Juriul a efectuat însă şi cîteva viraje spectaculoase, în funcţie de crizele succesive: astfel, în 2001, premiul i-a fost atribuit anti-liberalului Jospeh Stieglitz, foarte apreciat şi în Franta, care critică vehement capitalismul mondializat şi consideră că bunăstarea omului şi mai ales fericirea nu pot fi evaluate doar prin produsul intern brut.
Laureaţii de anul acesta sunt Oliver Williamson şi Elsino Ostrom, recompensaţi pentru cercetări în domeniul organizării întreprinderilor, cu un accent pe fenomenul fuziunilor şi al integrărilor. El studiază, de exemplu, modul în care unele întreprinderi, precum cele constructoare de automobile, pentru a reduce costurile de producţie şi relaţia de dependenţă îşi integrează treptat furnizorii.
Fenomenul este vizibil şi atunci cînd con