Târgul Internaţional Bucureşti era un eveniment foarte important în 1989 pentru directorii de întreprinderi şi cercetătorii care aveau ocazia să-şi prezinte realizările, numai ei ştiu cum obţinute într-o epocă în care economisirea era literă de lege, să facă rost de noi comenzi la export - o altă obsesie a vremurilor - şi să se pună la curent cu noutăţile occidentale din domeniul tehnic. Însă şi oamenii muncii şi agricultorii de rând apreciau TIB-ul: modele noi de Dacia sau Olcit, autocamioane-gigant, elicoptere, contactul cu străinii şi, de ce nu, bucuria "măruntă" a unei sticle de suc carbogazos occidental...

În Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii s-a deschis, la 14 octombrie 1989, cea de-a XV-a ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti, "o manifestare de larg interes care ilustrează elocvent potenţialul creator al clasei noastre muncitoare, forţa economiei naţionale aflate în plin proces de modernizare şi politica consecventă a României Socialiste de extindere a colaborării şi cooperării reciproc avantajoase cu toate statele lumii", scria la unison presa vremii.

Conceput în 1970 ca o oglindă a realizărilor socialiste, Târgul Inter­na­ţional Bucureşti - TIB, pe scurt - era cel mai important eveniment de acest tip din România acelor ani, în care mărirea exporturilor devenise una din obsesiile lui Ceauşescu. TIB-ul se bucura de o largă participare inter­na­ţio­­nală, anual în jur de 30 de ţări străi­ne prezentându-şi cele mai reprezen­ta­tive produse sub cupola unor pavi­li­oa­ne naţionale, îşi aminteşte George Co­jocaru, fostul preşedinte al Romexpo, care în 1989 deţinea funcţia de di­rec­tor al Departamentului Relaţii Ex­terne din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Târgul era organizat de Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (actualul Romexpo - n.r.) din cadrul Camerei de Co­merţ, însă selecţia participanţilo