Populaţia din România care lucrează în sectorul agricol a scăzut, în perioada 2005-2007, de la 36% la 30% din total. Principalul motiv al scăderii este migraţia externă, mai ales către Spania şi Italia.
Potrivit Centrului Român de Politici Europene (CRPE), România se clasa în 2007 pe primul loc în rândul ţărilor comunitare în privinţa populaţiei care practică agricultură, cu o pondere de aproape cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene şi dublă faţă de următoarea clasată (Polonia).
În ceea ce priveşte suprafaţa medie a unei exploataţii, studiul CRPE arată că România se clasa în anul 2005 pe penultimul loc între ţările UE, cu o medie de 3,3 hectare. Astfel, în acest clasament România se regăseşte alături de ţări mici şi cu alt specific agricol, precum Cipru şi Malta. Pe primul loc în această statistică se situează Cehia cu o medie de 84 de hectare, urmată de Marea Britanie (55 hectare) şi Danemarca (54 hectare).
"Deşi în România multă lume are o impresie contrară, modelul european de agricultură nu se bazează pe uriaşe exploataţii agricole, ci pe ferma mijlocie, de obicei familială. E drept că există diferenţe între ţările UE, cu Marea Britanie şi Danemarca, dar şi Cehia având exploataţii mai mari decât media europeană. România însă nu corespunde acestui model şi are o structură agricolă bizară pentru un stat european modern. Exploataţia medie în România are 3,3 hectare, avem o populaţie ocupată în agricultură uriaşă ca procent, dar şi un număr semnificativ de ferme foarte mari care consumă cea mai mare parte din subvenţiile agricole", se menţionează în analiza Centrului Român de Politici Europene.
De asemenea, în analiza CRPE se arată că numărul exploataţiilor care deţin sub 10 hectare de teren a scăzut în 2007 la 3.751.000 de la 4.025.000 în 2005, numărul exploataţiilor care deţin între 10 şi 100 hectare a crescut de la 86.000 în 2005 l
