„Simbolul pierdut” a spart multe recorduri la vânzări şi a dat emoţii industriei de carte în primele două zile, când formatul electronic se vindea mai bine decât cel tradiţional. La doar două săptămâni de la lansarea internaţională, editorii români ai lui Dan Brown scot un tiraj special pe care îl vând pe bază de tichete de precomandă. Autorul „Codului lui da Vinci” este un fenomen în sine pe piaţa de carte, şi asta nu datorită talentului său lit

„Simbolul pierdut” a spart multe recorduri la vânzări şi a dat emoţii industriei de carte în primele două zile, când formatul electronic se vindea mai bine decât cel tradiţional. La doar două săptămâni de la lansarea internaţională, editorii români ai lui Dan Brown scot un tiraj special pe care îl vând pe bază de tichete de precomandă.

Autorul „Codului lui da Vinci” este un fenomen în sine pe piaţa de carte, şi asta nu datorită talentului său literar ieşit din comun, ci datorită instinctului său de marketing incredibil. A reuşit, cu fiecare volum, să apese exact butoanele care declanşează cele mai puternice reacţii în public, traduse în cifre de vânzări record şi atacând fără complexe tabu-uri religioase şi culturale.

Succesul nebun al „Codului...”, care s-a vândut în mai bine de 40 de milioane de exemplare, poate fi atribuit felului obraznic, în opinia multora, în care speculează pe marginea relaţiei dintre Iisus şi Maria Magdalena.

„Simbolul pierdut” merge pe aceeaşi reţetă, preparată cu ceva mai multă prudenţă de această dată, abordând un subiect din mitologia Francmasoneriei, o altă zonă fierbinte a imaginarului colectiv contemporan. Cartea a fost lansată în limba engleză de editura Doubleday, pe 15 septembrie, într-un tiraj de 5,6 de milioane de exemplare, şi a vândut un milion de copii în primele 24 de ore şi 2 milioane de copii la o saptămână după lansare, un record pentru literatura pentru