Căderea Guvernului Boc 2 a declanşat reacţii şi în presa rusă, care crede că premierul a fost o "jertfă" politică a crizei financiare mondiale, conform unui comentariu apărut miercuri în publicaţia electronică actualcomment.ru. Parlamentul de la Bucureşti i-a acordat guvernului lui Emil Boc un vot de neîncredere (258 la 176). Votul de neîncredere, un proiect al opoziţiei, a devenit realitate după recenta destrămare a coaliţiei la putere, din care au ieşit miniştrii Partidului Social Democrat.
Căderea premierului proprezidenţial reprezintă o lovitură dură dată poziţiilor şefului statului, Traian Băsescu, scrie publicaţia electronică rusă, "ce a reuşit să pună în practică multe decizii politice mai ales mulţumită sprijinului ponderabil guvernamental".
Este adevărat că demiterea Cabinetului în ajunul alegerilor prezidenţiale ar putea de asemenea să se repercuteze asupra poziţiilor lui Traian Băsescu şi asupra indicilor lui Mircea Geoană, liderul PSD, care, indirect, prin votul de neîncredere, a luat asupra sa vina pentru prelungirea crizei politice pe fondul problemelor economice.
Atât liderul social-democrat cât şi Băsescu candidează pentru postul de preşedinte.
Publicaţia mai scrie că în preajma demiterii lui Boc, au avut loc în ţară greve de amploare ale funcţionarilor din domeniul bugetar, cerând creşterea salariilor şi plata concediilor neplanificate. Emil Boc, care a rezistat în postul de şef al Guvernului României, este acum următoarea jertfă politică a crizei financiare.
Destine asemănătoare
O soartă asemănătoare a avut mai înainte primul-ministru al Letoniei, Ivars Godmanis, apoi colegul său ceh Miroslav Topolanek şi primul-ministru ungar Ferenc Gyurcsany.
În Bulgaria şi Grecia, prim-miniştrii Serghei Stanişev şi, respectiv, Costas Caramanlis au plecat în
