Expoziţia „Republica bananieră. Expresia anilor `80“ este deschisă la Galeriile 3/4 de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Organizată de Centrul pentru Cultură şi Artă din Wroclaw, de Institutul Polonez şi de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, selecţia de lucrări este relevantă pentru arta poloneză contestatară. Peste 60 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, instalaţii şi trei filme reconstituie o parte a atmosferei artistice poloneze din perioada Legii marţiale: 1982-1989.
Creatorii lor aparţin mai multor grupări estetice, apărute în oraşe diferite ale ţării. Uneori, aceste grupări şi-au asumat şi manifestările de street-art, graffiti-urile, şabloanele, printurile, fluturaşii, care însoţeau adunări sau concerte de stradă.
Între avangardă şi postmodernism
Majoritatea operelor expuse au fost realizate de artişti tineri la acea vreme, care au recurs la modalităţi de expresie ale avangardei europene. Tendinţa predominantă este cea a unui nou expresionism, în care culorile puternice, contrastante şi pensulaţia largă, violentă introduceau şi reminiscenţe foviste.
De aici şi numele de „sălbatici“ care le-a fost dat. Stilul la care au recurs nu avea pretenţii teoretice clare. Fiecare artist îşi crea propria manieră de comunicare, iar citatul plastic sau pastişa se încadrau în ceea ce s-a numit postmodernism.
Interesantă este combinaţia de revoltă şi de ludic decelabilă în majoritatea creaţiilor. Această ironie jucăuşă poate fi descoperită, de exemplu, în „Libertatea conducând poporul spre baricade“, variantă sarcastică a celebrei picturi a lui Eugene Delacroix.
Satira se îndreaptă atât către regimul politic, cât şi către rezistenţa religioasă, percepută ca o modalitate de reacţie inactuală, în pofida rolului ei important în mişcările populare. Expresionismul avea ava
