Vara, cu marile sale vacanţe, a constituit pentru artişti un interval al muncii, planurilor şi strategiilor privitoare la întîlnirea cu publicul, în spaţiul expoziţiilor. După un septembrie dedicat cu predilecţie „mişcărilor logistice“, luna octombrie a debutat în Bucureşti cu o serie de vernisaje (mult aşteptate). Ne vom opri în rîndurile de mai jos asupra cîtorva dintre acestea, în încercarea de a lua pulsul momentului. Vom începe cu Mysterium Conjunctionis, expoziţie personală a Caterinei Annovazzi, de la Elite Art Gallery. Artista franceză de origine italiană propune publicului din România o viziune plastică personală asupra mitului androginului. Titlul, într-o variantă latino-engleză, este împrumutat de la C.G. Jung, iar iconografia este alimentată de scrierile lui Platon. Ideea separării şi a unirii contrastelor sufleteşti şi-a găsit o fericită variantă de transpunere în lucrările „alchimice“ ale Caterinei, preocupată, dincolo de subiect, de experimente. Lucrările acestei expoziţii sînt realizate prin îmbinarea tehnicii digitale cu cea (să spunem clasică) a penelului. Din punct de vedere semantic, acestea au fost concepute (şi realizate) parţial pe calculator, fiind transpuse apoi pe o hîrtie specială, rezistentă, care suportă intervenţiile ulterioare. Artista aplică apoi, precum într-un puzzle, semne grafice obţinute prin combinaţii proprii de substanţe şi tehnologii experimentale, printre care se numără şi focul. La un alt nivel morfologic, Caterina porneşte de la figurativ, într-o a doua fază continuă prin apelarea la nonfigurativ, pentru ca, în final, să rezolve compoziţiile printr-o operaţie de tuning. Apar astfel o sumă de tensiuni între materia sensibilă şi conţinutul inteligibil. Este remarcabilă unitatea tematică, în ciuda variaţiunilor formale. Androginul a cunoscut de-a lungul timpului numeroase variante de interpretare, de la zeitate bisexua