Liderul comunist de la Bucureşti a închis lista schimbărilor orchestrate de Moscova în 1989. Ani în şir, Mihail Gorbaciov a încercat să-l convingă pe Nicolae Ceauşescu să introducă perestroika (reformă) şi glasnost (transparenţă). Refuzul l-a costat scump pe „nea Nicu“. „La întâlnirea noastră finală între patru ochi i-am comunicat lui Ceauşescu hotărârile celei de-a XIX-a conferinţă a partidului. I-am arătat cum, începând din 1989, pregăteam trecerea tuturor întreprinderilor pe o contabilitate economică, şi am menţionat relaţiile dintre naţionalităţi.

Ceauşescu mi-a mulţumit pentru prezentarea sinceră şi a declarat, citându-l pe Lenin, că socialismul în diferitele ţări trebuie construit conform condiţiilor naţionale şi că el se va ţine de această regulă.

Atunci m-am convins definitiv că Ceauşescu, pur şi simplu, nu era în stare să pornească pe drumul democratizării, al deschiderii, al înnoirii. Chiar şi primii paşi pe acest drum ar ridica problema desprinderii de regim şi a propriei sale poziţii. Cred că a înţeles asta perfect, dar tocmai de aceea refuza cu atâta încăpăţânare să ia cunoştinţă de realităţi”. 

Mai citeşte şi:

VIDEO FOTO Serial: „Sfârşitul Ceauşeştilor“Super-serial: „Sfârşitul lui Ceauşescu”Ceauşescu a vândut un Nobel Aşa îşi aminteşte Gorbaciov de ultima întâlnire cu Nicolae Ceauşescu, din  4 decembrie 1989. În acel moment, toţi liderii comunişti din Europa de Est erau cei agreaţi de sovietici. Singurul din garda veche care scăpase de schimbările anului 1989, din această zonă a Europei, era Ceauşescu.

Ultimele luni ale anului au fost fatale pentru şefii ţărilor comuniste care ţineau cu dinţii de putere. La Praga a fost  organizată „Revoluţia de catifea“. La Berlin, pe 18 octombrie, Erich Honecker era schimbat cu Egon Krenz. Pe 20 octombrie, la Budapesta, parlamentul a propus modificar