Guvernele de tehnocraţi pot fi eficiente pe termen scurt, neavând anvergura de a angaja reforme profunde.

Considerată varianta ideală de reprezentare a puterii exe cutive, guvernele de teh nocraţi au, în logica democratică, eficienţă doar pe termen scurt, ca variantă tranzitorie în momente de criză politică sau economică. Pe termen lung, ele nu au anvergura necesară pentru a angaja reforme structurale, viziunea strict tehnocratică interferând în cele mai multe cazuri cu interesul politic.

În relaţia guvernului cu parlamentul, acesta din urmă areultimul cuvânt în promovarea politicilor, interesele de grup fiind cele care prevalează, în cele mai multe cazuri, în adoptarea actelor - ordonanţe sau proiecte de legi - promovate de executiv. Şi asta pentru că răspunderea nu poate fi asumată decât politic, iar acţiunile tehnocraţilor, deşi pot fi corecte pe fond, pot angaja costuri electorale foarte mari pentru actorii politici.

Dan Pavel: „Democraţia se face cu partide”

„Guvernele tehnocratice sunt un fel de variantă a cincea pentru politicieni. Sunt fără responsabilitate politică şi se apelează la ele când anumite forţe se feresc să-şi asume această responsabilitate”, consideră politologul Dan Pavel. El apreciază că un guvern de tehnocraţi nu reprezintă decât „soluţii tem porare” pentru situaţiile în care nu există posibilitatea unor rezolvări politice.

„Democraţia se face cu partide. Iar marele dezavantaj este că tehno craţii nu au niciun fel de reprezentativitate”, a spus Dan Pavel.

La rândul său, Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Publice, consideră că se po ate vorbi de eficienţă în cazul guvernelor de tehnocraţi doar în cazul unor obiective pe termen scurt. „Când partidele se mănâncă unele pe altele, apare mitul tehnocratului. El poate fi viabil câteva luni. Tehnocraţii