Tânărul severinean a studiat învăţăturile religioase din adolescenţă. Deşi putea fi student fără să susţină examenul de admitere, Marian a ţinut să intre în concurs. Pe patul din cămin are înşirate teancuri de cărţi din toate domeniile, în special teologie, filosofie, literatură şi arte plastice. Şi-a făcut un scop ca în fiecare zi să răsfoiască câteva pagini din fiecare volum.

Olimpic, din primii ani de şcoală

 În timpul liber, Marian compune rugăciuni, dar şi proză. Tocmai a terminat de tehnoredactat 100 de file pentru cartea care, speră studentul, va fi publicată în curând. „Conţine diverse teme, printre care şi ideea de moralitate. Cine o va citi este chemat la meditaţie, la reflecţie asupra propriei vieţi. Sper ca acesta să fie doar începutul“, mărturiseşte Marian.

Se consideră un băiat conştiincios, dar îşi recunoaşte un defect. „Mă preocup în exces de detalii şi las deoparte informaţiile simple. Poate fi o calitate, dar de multe ori acest lucru dăunează“, este de părere severineanul. Meritele pentru munca depusă i-au fost răsplătite încă din clasa a patra, când a participat la diferite concursuri, ajungând până la olimpiadele de la nivel naţional.

Pentru acest motiv, Marian avea dreptul să urmeze cursurile oricărei facultăţi din ţară. „Nu am spus multor persoane despre diploma de excelenţă. În mod sigur aş fi fost favorizat de către profesorii universitari. Am ţinut morţiş să mă pregătesc asemenea celorlalţi, să depun efort ca să mă autodepăşesc“, spune tânărul.

„Nu am chemarea necesară!“

Are multe dubii cu privire la profesia pe care ar vrea să o urmeze. Îi place preoţia, însă nu se vede îmbrăcat în veşminte. „Simt că nu am chemarea necesară. Poate că voi fi profesor. Orice meserie aş practica, sunt sigur că mi-aş îndeplini atribuţiile cu dragoste. Voi încerca să fiu atât