Odată debarcat Cabinetul “Boc 2”, vrerea preşedintelui Băsescu ar fi fost, evident, un Cabinet “Boc 3”. Scenariul ar fi fost simplu. Băsescu îl nominalizează pe Boc, iar acesta se duce în Parlament cu o listă exclusiv pedelistă a Cabinetului. E respins de două ori, fără ca Băsescu să poată dizolva Legislativul (prezidenţialele-s prea aproape). Boc rămâne premier interimar şi controlează alegerile, pe care Băsescu e convins că le va câştiga. Redevenind preşedinte, Băsescu îl nominalizează din nou pe Boc, iar Parlamentul îl respinge o dată. A doua oară îl votează, pentru că altfel Băsescu ar dizolva Parlamentul, iar aleşii n-au chef să plece acasă şi să se supună unor alegeri anticipate. Astfel, Boc ar rămâne la Victoria, continuându- şi opera inspirată de Băsescu. Scenariul, desigur, n-ar mai fi valabil în cazul instalării la Cotroceni a altui preşedinte.
Înţelegerea dintre PSD-PC, PNL-UDMR şi Minorităţi - categoric candidat, Klaus Johannis - a pus ieri pe jar PD-L şi în defensivă pe preşedinte. PD-L, fără îndoială “sfătuit” de sus, a renunţat la Boc şi a avansat ca propunere de premier numele bancherului Lucian Croitoru, un apropiat al partidului, dar, teoretic, doar un tehnocrat. S-au vânturat şi alte nume. Până la trecerea prin Parlament însă mai va. Oricum, nu variantele lipsesc. Încurcate-s căile... Ceea ce lipseşte este numai punerea în paranteză a patimilor politice, a sforăriilor de culise şi a intereselor de partid, atât de nocive într-o ţară aflată în plină criză.
