Lucian Croitoru are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi forma echipa şi pentru a prezenta programul de guvernare în faţa Parlamentului, cu scopul de a obţine votul de învestitură. Astfel, el ar trebui să ceară aprobarea Legislativului până pe 24 octombrie. Misiunea sa este aproape imposibilă din cauza refuzului PSD şi PNL de a-l accepta. Cele două partide au în vedere şi arbitrajul Curţii Constituţionale, pentru conflict instituţional, între preşedinţie şi Parlament, ceea ce va complica şi mai mult situaţia politică. Constituţia spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor Dizolvarea Parlamentului, după alegerile prezidenţiale Dacă Parlamentul respinge premierul desemnat, aşa cum este de aşteptat, blocajul continuă. Preşedintele poate desemna un nou candidat. Şeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură, spune legea fundamentală. Constituţia mai precizează însă că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României. În acest scenariu, Parlamentul ar urma să fie dizolvat abia după alegerile prezidenţiale, de către noul preşedinte. Astfel, pe fondul crizei economice şi după campania pentru prezidenţia