Îmi propun să trec în revistă efectele nocive ale fumatului în timpul sarcinii: atât cele pe termen scurt asupra fătului şi nou-născutului, dar şi cele care apar la distanţă în timpul copilăriei sau mai târziu, în perioada vieţii adulte. Sper prin aceasta să conving cât mai mulţi pediatri să se implice în acţiunile de sprijinire a părinţilor în încercarea lor de a abandona fumatul. (...)

În general, copiii născuţi din mame fumătoare au greutatea mică la naştere, se nasc prematuri sau au risc crescut de defecte congenitale. Efectele însă nu se limitează la perioada perinatală. Principalele probleme care pot apărea sunt legate de patologia respiratorie, de riscul de moarte subită infantilă (SIDS), de deficienţe de creştere şi comportamentale, precum şi de efecte asupra funcţiei cardiace. Datorită acestor elemente enumerate mai sus, a vorbi despre fumat şi riscurile acestuia, precum şi a ajuta părinţii să abandoneze ţigările ar trebui să devină priorităţi şi pentru medicul pediatru. La prima vedere însă, preocuparea de a găsi soluţii pentru abandonarea fumatului pare a nu fi o competenţă specifică medicului pediatru. Acest lucru ar fi adevărat dacă ne-am limita doar la problematica fumatului activ. Dar foarte mulţi copii fumează pasiv, iar acesta debutează din perioada vieţii intrauterine. Deşi nu inhalează în sensul propriu, fătul este un primitor captiv pentru chimicalele toxice din ţigări, care traversează bariera fetoplacentară. Acest lucru este consecinţa directă a expunerii fătului la fumul de ţigară, fie de la o mamă care fumează, fie de la o mamă care inhalează pasiv fumul din mediu. Fumatul activ presupune inhalarea directă a substanţelor volatile existente în ţigări, în timp ce fumatul pasiv presupune atât inhalarea substanţelor care provin din arderea ţigărilor, cât şi a celor eliminate de fumători în aerul expirat. Nocivitatea fumatului este dată