Cu 40 de zile înainte de alegerile prezidenţiale, căderea guvernului acutizează situaţia politică din România, iar manevrele de tactică electorală blochează drumul către ieşirea din criza economică, scrie Deutsche Welle (DW). La doi săptămâni de la destrămarea marii coaliţii, guvernul democrat-liberalului Emil Boc a fost demis. Este prima demitere a unui guvern printr-o moţiune de cenzură din istoria postcomunistă a României. Totuşi ea nu vine în mod surprinzător. Deputaţii PSD şi PNL au mai format, în anii trecuţi, majorităţi parlamentare, atunci când a fost vorba de apărarea privilegiilor sau de protejarea colegilor suspectaţi de corupţie în faţa justiţiei. Şi de data aceasta, alianţa dintre social-democraţi şi liberali a funcţionat perfect. În moţiunea sa, PNL reproşa guvernului că " distruge ţara economic şi moral ". S-a uitat însă că social-democraţii au contribuit esenţial la această politică până acum două săptămâni, fiind şi responsabili pentru aceasta, scrie DW, preluat de Agerpres.

Faptul că opoziţia parlamentară a ales legea pensiilor ca prilej pentru moţiunea de cenzură contribuie şi mai mult la confuzia generală. Guvernul interimar Boc a aprobat proiectul unei legi unitare a pensiilor, iar prin aceasta a deschis calea către o reformă fundamentală a sistemului public de pensii, aflat în faţa falimentului. Printre altele, pensiile extrem de mari ale unor categorii profesionale - aşadar şi ale deputaţilor - ar urma să fie eliminate, ceea ce este evident o treabă greu de digerat pentru mulţi parlamentari ai opoziţiei.

Totuşi, reforma pensiilor este parte a acordului pe care România l-a încheiat cu FMI. Împreună cu Uniunea Europeană, FMI a acordat României în prima parte a lui 2009 un credit de urgenţă în valoare de 20 de miliarde de euro, punând pentru acesta condiţii, printre care şi o reformă a pensiilor până la sfârşitul anul