Admirabila campania lansata la inceputul verii de Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National - "Omul darama locul" - menita sa schimbe perceptia publica asupra patrimoniului construit. Bucurestii sunt singura capitala europeana care a demolat in vremuri de pace un numar de cladiri echivalent cu cele pierdute de alte capitale in vremuri de razboi. Riscul enorm este ca sub avalansa demolarilor se pierde identitatea.

Exista doua cai de a schimba fata unui oras: 1. prin reconstructie potrivit unui plan care inseamna modernizare si care tine cont de toate aspectele implicate in viata unui oras si 2. prin reconstructia haotica. Bucurestii s-au schimbat modernizandu-se, conform primei cai, o data la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-au taiat primele doua mari bulevarde, si a doua oara in perioada interbelica, atunci deschizandu-se alte artere principale.

Cand reconstructia se face potrivit unui plan bine cantarit, cad de regula cartiere intregi, inlocuite cu altele, si se deschid mari axe de circulatie. In timpul regimului comunist au fost aplicate ambele moduri de transformare, iar dupa 1990, reconstructia haotica a pus stapanire deplina. Au cazut sub lama buldozerelor un numar impresionant de cladiri, in covarsitoare majoritate de patrimoniu, adica opere de arta arhitectonica, din pacate inlocuite cu blocuri insipide aparute pentru imbogatirea peste noapte a intreprinzatorilor care sustin sus si tare ca "dezvolta" orasul. Pentru a pune punct acestei dezvoltari haotice si lipsite de gust, este nevoie de legi clare si drastice, de vointa si de conclucrarea unui mare numar de foruri care sa nu mai permita planuri aberante, aprobari ilegale si abuzuri de tot felul.

In urma semnalelor fara numar, Ministerul Culturii si Cultelor a lansat la inceputul verii o campanie de trei saptamani intitulata "Omul darama locul", cu scopul de a sublinia